turnătorii

 

da, ne putem construi doamne un corp de cărămidă

care să răcească în permanenţă pielea celui ce se reazemă de el

fără să mai fie nevoie de foc

şi fără ca cineva să îşi pună haine peste o bucată mare de trup.

eu pot să sap adânc în pământ şi eu pot să găsesc

acolo lumina

cu miros de umezeală şi apă stătută.

uneori îmi vine să deschid în mine un minibar

în care să o vând cu preţul unei cărămizi

iar corpul meu să crească puternic şi greu

eu văd că jos e moale

şi eu văd că de acolo căldura iese aburind

de aceea vreau să mă aplec

şi să mă învelesc

şi să sforăi tandru

ca o lumină ce pâlpâie în răcoare.

eu pot să spun că am doamne

un trup mare de cărămidă

ce iese din pâmânt să se acopere cu oameni

să vadă lumină

să primească alt trup ca o mamă

 

 

………………………………

my back pages

…………………………..

toate lucrurile pe care le-aş face cândva

pentru tine

într-un sac de rafie le îngrămădesc

îmi astup urechile şi bum

bum

pieptul meu se face un front

incarenimicnimicnumaipoateexploda

mi-aş lua hitara să îţi cânt orice să nu

mi se audă tendoanele strângându-ţi mâna

paşii mei pe trotuar

în ritm de step

fac bum

bum

panacedaudeoaltamanadeata

şi o îngrănădesc în sacul cu rafie

…………………………………………………..

 

 

spre toamnă ai să ieşi din pământ

şi rodind ca un prun îmi vei

strânge mâna până la

zeamă

şi larg deschisă pe câmp

o sobă cu fum ce dă pe dinafară

se va încălzi fără să spună

ceva